Cum ne omoara cursul de schimb

Cea mai buna protectie in fata problemelor pe care le poti avea cu plata ratelor la un credit se leaga de protectia impotriva variatiilor cursului de schimb.

Am trecut deja prin cateva valuri de „crize ale creditului”. Nu ne referim acum la necazurile bancilor, sunt oameni mari acolo si-si poarta singuri de grija. Ne referim la perioade in care un numar foarte mare de clienti cu credite bancare au avut brusc de suferit.

De cele mai multe ori, asemenea crize nu au plecat de la decizii ale bancilor romanesti sau ale BNR, ci de la evenimente dramatice petrecute in societate, in mediul economic in general. De multe ori insa, au avut o legatura directa cu contractele de credit incheiate intre banci si clienti. Concret, clientii au suportat perioade indelungate diverse clauze nefavorabile, dar pana nu a izbit o criza, au facut-o cu stoicism, in liniste.

Prima asemenea perioada s-a manifestat o data cu criza economica din 2008-2010. O parte din probleme s-au remediat, pas cu pas, dupa intrarea in vigoare a OUG 50/2010. Ce s-a intamplat mai concret? Boom-ul imobiliar si al creditului in general facuse ca numarul creditelor sa atinga praguri de neinchipuit. Cat timp somajul era foarte redus, iar salariile mari, totul a fost n regula. Dar cand a lovit criza economica, din ce in ce mai multi oameni au inceput sa aiba problema cu plata ratelor.

O data aparute problemele de plata, s-au descoperit si o serie destul de mare de probleme in contractele incheiate de banci. Concret, discutam de clauze nefavorabile clientilor, sau chiar de clauze abuzive. OUG a demontat o mare parte dintre acestea. Ce nu a putut insa sa rezolve actul normativ? Problemele generate de cursul de schimb.

A doua mare criza are o tinta si mai directa legata de subiectul acestui articol: criza francului elvetian. S-a petrecut la inceputul lui 2015, si, din pacate, mai exista inca destule cazuri nerezolvate. Ce s-a intamplat atunci? Peste noapte, fara vreun preaviz, Banca Nationala a Elvetiei a renuntat la pragul controlat pe cursul de schimb franc elvetian – euro (1,2 la 1). In doar cateva zile, moneda elvetiana s-a apreciat enorm fata de celelalte valute, inclusiv fara de leul romanesc.

Saltul brusc de la cca 3.6 lei / franc la 4.4 – 4.5 lei / franc a dat peste cap economiile unui numar foarte, foarte mare de oameni. Oameni care deja fusesera loviti destul, doar ca lent, pas cu pas. Cei mai multi contractasera creditul pe cand francul elvetian avea cursul de schimb sub 2.4 lei. Pe masura insa ce euro se devalorizase, si rata lor crescuse. Asa ca trebuie facuta mentiunea ca si cei cu credite in euro suferisera putin cate putin, din ce in ce mai tare, de la criza economica inainte.

A treia criza, si probabil cea mai artificiala dintre toate, a fost „scandalul ROBOR” din 2018-2019. O linie prudentiala obsnuita la nivelul reglementarii creditului spune ca acesta trebuie sustinut cand economia merge prost, si tinut in frau cand merge bine. Economia Romaniei nu merge neaparat bine, dar venisera 2-3 ani de crestere mare.

Nu conteaza aici cat de sustenabila era acea baza, ci faptul ca BNR a considerat necesar sa ridice progresiv dobanda de politica monetara. In paralel, bancile la randul lor au inceput usor-usor sa creasca preturile proprii. Rezultatul, cresteri destul de serioase ale ROBOR. Cum ROBOR formeaza o parte importanta din dobanda variabila, cei cu credite au inceput sa simta cresteri ale ratelor lunare. Aceasta „criza”, cum spuneam – probabil cea mai artificiala, a avut cel mai putin de a face cu cursul de schimb.

Si am ajuns la o prima linie de concluzii: din trei mari serii de probleme, doua au avut foarte mult de-a face cu problemele aduse de fluctuatiile de la cursul de schimb. Oameni care dadeau 1100 lei / luna rata, si dupa 2 ani ajunsesera sa dea 1800, au ajuns ca brusc sa aiba de plata 2200 lei / luna. Dublu.. cazul franc elvetian. Sau cei care facusera cam acelasi credit, dar in euro, ajunsesera si ei sa plateasca cu 40-50% mai mult in fiecare luna fata de perioada de inceput.

Au fost cresteri groaznice. Pe langa ele, cresterile ROBOR din ultima perioada par o gluma, cresteri la rata de cativa lei (nu ca nu ar conta, sau ca am lua in deradere seriozitatea oricarei probleme). O gluma totusi pare a fi inlocuirea ROBOR cu IRCC, care se aploca doar creditelor noi, bancile avand astfel libertatea sa modifice marja fixa in sus sa sa treaca la dobanda fixa cu totul.

Este timpul sa finalizam istoria, credem ca am dovedit deja punctul de vedere: trebuie sa ne ferim de orice influenta data de cursul de schimb.

Cum facem asa ceva insa? Se poate, si ca sa mentinem claritatea, vom expune situatiile posibile, pe rand.

A. Castigul personal este in lei,
– aveti deja un credit in euro sau alta valuta externa: refinantati la un produs in lei, sau apelati cel putin la o metoda de schimb valutar care depinde numai de cursul oficial BNR (Card Revolut pareri);
– doriti un credit nou: contractati doar in moneda in care castigati venitul personal.

B. Castigul personal este in euro (sau alta valyta externa),
– aveti deja un credit in euro – sau acea valuta: pastrati-l asa;
– aveti un credit in lei: fie apelati la metoda de schimb la curs BNR (vedeti detalii un pic mai sus), fie refinantati;
– doriti un credit nou: acelasi sfat ca mai sus.

Ca tot am facut pomenirea cardului minune. Aplicatia FinTech la care ne referim este cu adevarat revolutionara, si ne ajuta enorm eliminand marjele bancilor din cursul de schimb. Pe un exemplu, astazi, la BNR, 1 euro = 4.7214 lei. Daca ati merge la ghiseul unei banci renumite, acelasi euro v-ar costa 4.8842. Daca ati avea de platit o rata de 500 de euro, diferenta intre cursul bancii si cursul oficial v-ar aduce o gaura in buget de 81.4 lei. Cu un Card Revolut, nu ati pierde acesti bani.

Totusi, in cazul unor probleme de sistem economic, in care cursul de schimb sufera modificari dramatice, atunci nici acest sistem nu va apara prea mult. Desi, am observat cu atentie pe ultimul deceniu: cand cursul oficial fluctueaza mult, marjele bancilor pe cursul de schimb devin enorme, deci tot ar fi ceva.

Incheiem cu sfatul vechi, venit de la Mugur Isarescu. Nu ne place in mod deosebit sa il citam pe acest domn, dar in acest caz clar are dreptate: „faceti credit in moneda in care castigati venitul personal”.

Info GDRP | Termeni și condiții | Politica de confidențialitate | Politica cookies